Managementul infrastructurilor critice în timp real – Conferinţa-dezbatere pe o temă de mare impact economic şi al siguranţei naţionale

Recent, în relaţia tradiţională de parteneriat cu Agora Group, iBusiness a organizat cea de a doua ediţie a Conferinţei anuale dedicată sectorului energetic. Au fost abordate subsectoarele energiei electrice şi gaze naturale.

Infrastructurile critice tind deja să devină un alt domeniu de interes în zona noastră de activitate, alături de conceptul “Smart”, dar, dincolo de folosirea sintagmei în sine, problemele legate de acest domeniu sunt pe cât de vaste şi de complexe pe atât de actuale. Acestea acoperă atât activităţile tehnice (legate de producţie, transport şi distribuţie), aspecte de legislaţie precum şi de siguranţa naţională, cât şi abordări fundamentale care nu mai pot fi concepute în absenţa tehnologiei informaţiei.

Pentru a acoperi o paletă cât mai largă de subiecte legate de infrastructurile critice (desigur imposibil de abordat exhaustiv într-o singură conferinţă), am avut privilegiul unor parteneriate profesionale cu ajutorul cărora am reuşit să punem bazele unei punţi între două domenii (Energie şi Tehnologia Informaţiei) care se află într-o relaţie de interdependenţă tot mai evidentă.

Aşadar, mulţumim partenerilor noştri: Centrul de Studii pentru Securitate, Managementul Crizelor și Prevenirea Conflictelor, Asociaţia Româna pentru Promovarea Protecţiei Infrastructurilor şi Serviciilor Critice – ARPIC, Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice – ANSSI, Asociaţia Româna pentru Tehnica de Securitate – ARTS precum şi Federaţia Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE.

Împreună am încercat să dezbatem şi să răspundem la câteva întrebări fundamentale: cum definim, în contextul actual global şi geopolitic, securitatea energetică? Care sunt predicatele esenţiale atunci când vorbim de situaţii de criză? Dar de risc? Care sunt principalii actori din sectorul public şi din cel privat şi ce roluri esenţiale le revin în situaţiile de criză? Impact economic şi social? Recuperări în caz de dezastre şi aspecte legate de managementul continuităţii afacerii? Multe întrebari care constituie, fiecare în parte, o temă de dezbatere amplă.

La conferinţă au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice responsabile (în sensul legislaţiei privind protecţia infrastructurii critice), specialişti din domeniul energetic, tehnologia informaţiei şi telecomunicaţii, securităţii fizice şi informatice, managementul situaţiilor de urgenţă, reprezentând companii importante din domeniul energetic – atât din sectorul energiei electrice cât şi din sectorul gaze naturale.

Aparută într-un context mondial caracterizat de creşterea ameninţărilor teroriste, protecţia infrastructurii critice a depăşit rapid stadiul teoretic conceptual, pentru a servi scopului pentru care a fost creată, şi anume, protejarea sistemelor fizice sau virtuale, lanţurilor de aprovizionare, reţelelor IT&C care, dacă ar fi distruse, degradate sau indisponibile, ar afecta în mod semnificativ sectorul social sau economic al naţiunii.

Adrian Vâlciu, Preşedinte ARPIC şi moderatorul acestei conferinţe – eveniment, a rezumat la final câteva dintre concluziile care s-au desprins atât din prezentări cât şi din discuţiile în cadrul panelului de experţi atât din sectorul public cât şi din cel privat:

–              Spectrul tot mai larg de ameninţări la adresa infrastructurilor critice conduc deseori la situaţii care depăşesc condţiile pentru care au fost proiectate. Este necesară o reconsiderare a mediului de funcţionare prin prisma noilor cerinţe de disponibilitate şi securitate la nivel sectorial şi intersectorial. Un catalog comun de riscuri şi ameninţări va conduce la corelarea acţiunilor operatorilor de infrastructură critică şi la o cooperare eficientă cu autorităţile statului.

–              În timp ce terorismul de natură cibernetică se extinde şi în zona est-europeană,  infrastructura noastră critică are nevoie de ajutor pentru a fi protejată faţă de ameninţările  şi pericolele care prezintă un risc naţional major. Soluţiile româneşti de protecţie a sistemelor informatice îşi dovedesc viabilitatea, dezvoltarea şi implementarea lor constituind o prioritate naţională.

Cercetarea românească în domeniul securităţii şi a managementului situaţiilor de urgenţă a căpătat noi valenţe, specialiştii români fiind angrenaţi din ce în ce mai mult în programele specifice naţionale şi europene. Prin diverse iniţiative pornite din mediul asociativ, firmele româneşti cooperează cu companii multinaţionale de prestigiu, ducând la elaborarea unor soluţii inovative în domeniul protecţiei infrastructurilor critice şi a domeniilor conexe.

–              Avariile înregistrate de-a lungul timpului de către sistemele electroenergetice au subliniat înca o dată fragilitatea infrastructurilor critice. Protecţia infrastructurilor critice nu înseamnă doar măsuri de securitate ci şi măsuri tehnologice care conduc la creşterea disponibilităţii sistemelor. Implementarea tehnologiilor moderne (lucrul sub tensiune cu ajutorul elicopterelor) sau a tehnologiilor duale (folosirea autovehiculelor aeriene fără pilot la bord pentru supravegherea liniilor electrice aeriene), disponibilitatea reţelelor creşte şi în aceeaşi măsură rezilienţa sistemelor.

–              Fenomenele meteorologice extreme sunt realităţi cu care ne confruntăm din ce în ce mai des în viaţa cotidiană. În momentul de faţă ameninţările legate de dezastrele naturale trebuie reconsiderate datorită depăşirii limitelor de calcul avute în vedere la proiectarea diverselor elemente. Serviciile de intervenţie în caz de dezastre, la rândul lor cu un înalt grad de criticitate, sunt la rândul lor dependente de tehnologii moderne şi necesităîn consecinţă o alocare de fonduri dedicată.

Noua paradigmă a securităţii energetice impune din ce în ce mai mult dialogul între actorii implicaţi în protecţia infrastructurilor critice. Prin problematica abordată, cadrul de dezbatere trebuie să cuprindă sectoarele de stat şi privat, mediul academic, societatea civilă, experţii din domeniile de infrastructură critică, care prin competenţele specifice pot asigura crearea unui model românesc viabil de sistem naţional de protecţie a infrastructurii critice.

A fost indiscutabil un eveniment de succes dar care nu a fost decât primul pas dintr-un drum mai amplu, mai ramificat şi care, sperăm, va aduce tot mai mulţi actori implicaţi la aceeaşi masă a dezbaterilor, dar, mai ales, a acţiunilor, a planurilor şi a unei strategii consistente fără de care este greu de conceput un sistem energetic sigur, stabil, şi, mai ales rezilient la spectrul de riscuri şi ameninţări în continuă creştere.

Prezentările sunt disponibile la adresa http://smartenergysolutions.ro/.

Lasa un comentariu